Marţi, 22 August 2017, 22:20:46
Bine ati venit Guest | RSS

C O S M O S U L

Prezentarea Cosmosului

 D

eoarece distantele cosmice sunt foarte mari, incat mintea omeneasca nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura: unitatea astronomica (distanta medie Pamant-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane km), anul-lumina (distanta strabatuta de lumina, cu viteza v=300 mii km/s, intr-un an, egala cu 9,46 mii de miliarde km) si parsecul (egal cu 3,26 a.l.).
 
 


 Forta de atractie universala a grupat stelele in sisteme complexe numite galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamant, pe intreg cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l., iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai mare decat masa Soarelui. In realitate numarul de stele din galaxie depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar cateva mii din cauza distantei mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat intr-o margine, in Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila pe cer, asemanatoare cu o dara de lapte varsat, care nu este altceva decat proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil.
             In interiorul galaxiei stelele sunt grupate in alte sisteme. Un numar infinit de mare de stele batrane, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel de roiuri in Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo urias care inconjoara intreg discul galactic (ex. Omega Centauri, M13 din Hercules etc). Acest disc consta intr-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dand galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, in special hidrogenul, precum si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la randul lor se clasifica in mai multe tipuri.
 
 
 
 
                Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion), cat si nebuloase obscure (care au aspectul unei pete intunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42). Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare in care iau nastere noi stele printr-un proces indelungat si complex. Al treilea tip il reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea in centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea in ultimul stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe langa acestea mai exista in bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex.: Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista si vantul stelar, flux de particule emis in spatiu de catre stele, in urma reactiilor nucleare ce au loc in interiorul acestora.
 
 
                 In Cosmos mai exista si alte galaxii, cam cateva miliarde de astfel de sisteme. Iar distantele dintre ele sunt enorme, de ordinul a milioanelor si chiar a miliardelor de a.l. Acestea sunt de trei tipuri: galaxii spirala, asa cum e si Calea Lactee, iar ca o particularitate a acestui tip in Univers exista si galaxii spirale barate, care au doar doua brate ce pornesc dintr-o bara care trece prin centru; galaxii eliptice – au forma de elipsoid si sunt alcatuite din stele rosii batrane. E posibil ca aceste galaxii sa fi fost la inceput spirale si dupa ce materia dinte stele s-a epuizat, stelele care formau spiralele s-ar fi apropiat de nucleu. Iar a treia categorie o reprezinta galaxiile neregulate, cu o forma nedeterminata. Un exemplu elocvent sunt Marele Nor Magellanic si Micul Nor Magellanic, galaxii satelite Caii Lactee. 
                 La randul lor galaxiile se grupeaza in roiuri de galaxii, care apoi formeaza roiuri de roiuri numite superroruri si respectiv hiperroiuri. Galaxia noastra face parte din Roiul Local. Acesta contine in jur de 30 de galaxii si are cam 5 a.l. diametru. Calea Lactee impreuna cu Andromeda sau marea Galaxie Spirala sunt cele mai mari galaxii din acest roi. Andromeda este cel mai indepartat corp vizibil cu ochiul liber pe cer. Se gaseste la o distanta de 2,9 a.l. Un alt roi important ar fi Roiul Virgo, din constelatia Fecioara. Se gaseste cam la 50 milioane a.l. si contine in jur de 1000 galaxii.
Menul site-ului
Forma intrarii
Cautare
Ceas
Vremea